Patronatele bancare şi Concordia: Taxa pe tranzacţiile bancare ar produce efecte economice şi sociale negative

Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) şi Confederaţia Patronală Concordia resping categoric introducerea unei taxe suplimentare pe tranzacţiile bancare, considerând propunerea drept o abordare superficială, cu potenţial distructiv pentru economie şi societate pe termen lung.

Reprezentanţii celor două organizaţii patronale atrag atenţia, într-un comunicat transmis presei, că România se confruntă cu o situaţie bugetară critică, dar soluţiile trebuie să fie echilibrate şi sustenabile, nu impulsive şi populiste.

„Este un nou exemplu de abordare superficială a unor aspecte complexe, care induc iluzia unor beneficii bugetare pe termen scurt, dar care, în realitate, generează efecte economice şi sociale nedorite, negative, pe termen lung.”

Aceştia subliniază necesitatea unui dialog autentic cu partenerii sociali înainte de lansarea unor măsuri cu impact major asupra mediului economic.

„Observăm cu îngrijorare, în ultimul timp, o serie de discuţii în spaţiul public despre posibile noi taxe, unele chiar aplicabile sectorial, fără a exista însă un dialog cu partenerii sociali la nivel naţional sau sectorial asupra oportunităţii/efectelor unor astfel de măsuri.”

În acest context, CPBR şi Concordia resping intenţia de a introduce o taxă pe tranzacţiile bancare, considerând-o contraproductivă:

„În acest context, respingem cu fermitate intenţia de introducere a unei taxe pe tranzacţiile bancare, precum şi a oricărei alte taxe cu impact asupra sistemului bancar, având în vedere implicaţiile economice şi sociale negative.”

În opinia celor două organizaţii, adevăratele soluţii pentru redresarea bugetului trebuie să vină din digitalizarea administraţiei, o colectare mai eficientă a taxelor şi sprijinirea iniţiativei private.

„Soluţiile reale pentru reducerea deficitului bugetar ţin de digitalizarea administraţiei, colectarea eficientă a taxelor, stimularea iniţiativei private şi nu introducerea de taxe ad-hoc care penalizează exact contribuabilii care îşi plătesc cu regularitate obligaţiile fiscale către Stat.”

De asemenea, sunt criticate şi măsurile similare luate în trecut, care nu au generat efecte pozitive, ci au sporit povara asupra contribuabililor oneşti:

„Experienţa anilor trecuţi arată cât se poate de elocvent faptul că măririle de taxe, taxele speciale ad-hoc şi celelalte măsuri de peticire a bugetului nu au adus niciun beneficiu, dimpotrivă, au stimulat irosirea banilor publici.”

Cele 7 efecte negative ale taxei pe tranzacţii bancare, potrivit CPBR şi Concordia:

-Migrarea către plăţi în numerar, cu efecte directe asupra evaziunii fiscale şi scăderii bancarizării;

-Deschiderea de conturi bancare în afara ţării, ceea ce duce la competiţie neloială şi pierderi de control fiscal;

-Reorientarea către platforme cu risc ridicat, precum cele de tip crypto, ce aduc vulnerabilităţi sistemice;

-Creşterea inflaţiei, cauzată de efectul în cascadă asupra preţurilor produselor şi serviciilor;

-Afectarea plăţilor sociale, cum sunt pensiile sau alocaţiile, operate în principal prin viramente bancare;

-Scumpirea serviciilor bancare, pe fondul costurilor de implementare şi gestionare a taxei;

-Frânarea digitalizării economiei, în contradicţie cu strategia naţională de modernizare financiară.

De asemenea, patronatele amintesc de un precedent eşuat din Slovacia, unde o măsură similară a avut efecte negative şi probleme majore de implementare.

„Aspectele indicate mai sus, au fost sesizate şi de Comisia Europeană în cazul unei taxe similare impuse în Slovacia. Ar fi util ca atunci când „se copiază” iniţiative populiste din alte ţări, iniţiatorii să analizeze şi efectele negative generate precum problemele majore de implementare, costurile ridicate şi beneficiile economice nesemnificative.”

În final, CPBR şi Concordia cer un proces decizional responsabil şi profesionist:

„Credem că a venit momentul conduitei responsabile care să fundamenteze implementarea oricărei decizii fiscale pe o indispensabilă analiză de impact cu evaluarea tuturor implicaţiilor dar şi discuţii tehnice constructive cu reprezentanţii mediului de afaceri.”

„Mediul de afaceri doreşte să fie parte din soluţie. Avem expertiza relevantă şi capacitatea de a contribui la construcţia unor politici fiscale sustenabile, dar este nevoie de voinţă politică în consultarea reală şi transparentă a partenerilor sociali reprezentativi la nivel naţional sau sectorial.”

Înapoi la articolul principal